Buna dimineata Dar,
Deschid ochii si parca vad prin ceata. Zgomotul scos de valurile care mangaie plaja prea alba imi canta parca : "buna dimineata". Soarele navaleste in camera si imi incalzeste fiecare celula a corpului intr-atat incat sa imi dau seama ca ma iubeste tare mult.
Ma uit de jur-imprejur si totul parca este un vis. Dau plasa de tantari la o parte si o data cu ea parca dispare si ceata. Ies pe balcon si privesc printre palmieri oceanul si plaja. Imi dau seama ca m-am trezit dupa mult timp inapoi in Raiul Meu.
Tanzania, Dar es Salaam, 25 noiembrie2009.
Toate inceputurile sunt noi si frumoase. Ele debuteaza fie frumos fie urat dar fiecare provoocare are nobletea ei. La fel ca intr-un duel invitatia si acceptarea invitatiei trebuie sa respecte un anumit cod al onoarei. Cand viata te provoaca nu poti decat sa accepti si sa te pregatesti pentru consecinte. De multe ori provocarea la duel vine atunci cand nu te astepti cand tu ca om crezi ca esti stapan pe destinul si pe viitorul tau. Si apoi toate planurile tale se schimba pentru ca Universul vrea altceva de la tine. Intensitatea cu care omul isi traieste viata este data de adancimea cu care intelege substanta lucrurilor. Respectul si intelegerea nevoilor sale si ale celorlalti, acceptarea ca suntem cu totii parte a solutiei si ca suntem responsabili de mediul pe care il cream in jurul nostru, poate asta e reteta catre o viata bine traita.
Pentru urmatorii 2 sau 3 ani casa mea va fi Tanzania. Asa suna planul meu pentru viitor, asta este visul meu, asta este modul meu de a raspunde provocarii. Tata a acceptat o oferta de job aici in Dar es Salaam iar compania mi-a oferit si mie sansa de a-l insoti.
Compania se ocupa de inspectii si analize la diferite tipuri de marfuri in principal metale si minerale. Cum poti sa intelegi Lumea din jurul tau, Planeta si Pamantul daca nu stii din ce se compune materia, literal vorbind care este substanta. Minerale, feroase, neferoase etc. Nu nu mai este nici o metafora aici.
Momentan locuim intr-un hotel dar pana in ianuarie trebuie sa gasim o casa de inchiriat si sa ne mutam. Este foarte greu si obositor sa locuiesti intr-un hotel de 4 stele in care ai toate conditiile, plaja este la 20 de metri de camera, mancarea este extraordinara, exista o piscina, doua sali de fitness, sala de internet si compania plateste pentru tot. Chiar este greu. Acum cinci luni cand eram in Kenya incepusem sa-i dispretuiesc pe turistii care veneau pe coasta Africii si stateau inchisi in hoteluri extravagante si nu intelegeau realitatea. Este palma pe care mi-o da viata pentru faptul ca-i judecam pe acei oameni si ca mi se pareau inferiori mie. Eu cel care intelegeam toate problemele Kenyei si ma vedeam eroul salvator al Africii, cel care va face planuri strategice pentru dezvoltarea continentului si va scoate africanii din mizerie si saracie. Eu salvatorul, eu sfantul care se hranea doar cu orez, eu idealistul care considera ca sacrificiul personal este dovada suprema a bunatatii mele...eu m-am transformat in turistul care se spala cu apa calda, are haine curate si da 3 dolari pe o bere.
In prima zi de munca in depozitul unde inspectam marfa m-am catarat pe niste saci de cobalt. Cu o sonda in mana gauream fiecare sac si luam o mostra de praf din acest metal pretios, parte a substantei a ceea ce inseamna Africa. Cu toate ca eram la umbra sub un acoperis tot simteam cele aproximativ 35 de grade si transpiram continuu. La un moment dat mi-am adus aminte de luna petrecuta in Anglia in care am depus munca fizica pe mosia englezului si la fel am simtit acea pace pe care ti-o da simplitatea unei munci.
Subscribe to:
Posts (Atom)