Back to my heaven

Citeam mai devreme ca omul nu poate suporta fluxul de informatii care-i inadeaza creierul , tot ce vedem , tot ce auzim , tot ce mirosi, tot ce simtim cu limba etc. De aceea trecem printr-un filtru din subconstient in constient si asa ne trezim ca spunem :"Sunt satul !"

Ma uit la timp cum trece si imi aduc aminte ca voi muri. Si paralizez pentru o fractiune de secunda. O fractiune de secunda care dureaza cat o viata , adica foarte putin , dar trece. Si in momentul ala de cel mai multe ori imi spun :"Fuck it". Acest fuck it este un avant , ma motivez sa fac ceva... de cele mai multe ori sa beau si sa ma distrez .

De cele mai multe ori cand imi planific viitorul ma gandesc la clipa in care o sa ies din casa in care locuiesc acum. Sunt un idealist care vrea sa salveze lumea. Ma hranesc cu "multumesc" si vreau sa devin un sfant.

De cele mai multe ori cand imi planific viitorul pendulez intre Management si Development. Este ca o antiteza intre eu cel profan care ar vrea sa munceasca intr-o multinationala , si eu cel sacru care vrea sa fie voluntar in Brazilia. Nu stiu cine sunt eu cu adevarat. Cred ca sunt un visator caruia toti i spun sa fie realist , ca in viata ai nevoie de o slujba buna si de o nevasta cuminte. Stiu foarte bine ce nu vreau si stiu din ce in ce mai putin ceea ce vreau cu adevarat. Am mainile legate la spate .

Mama imi lega mainile la spate sa nu ma scarpin cand aveam pojar. Acum le am legate la spate sa nu deschid usa si sa plec , departe de ei sa cuceresc lumea... lumea mea doar.

In timp ce era la un spital in Spania , un roman a intrebat un doctor de acolo :
- De ce va purtati asa frumos cu noi , niste nebuni care au alergat in fata taurilor pe strazi. In Romania am fii fost tratati ca niste batausi , niste golani .
- Pentru ca datorita nebunilor ca voi , cei care risca , lumea a evoluat , voi sunteti cei care ati descoperit teritorii noi si ati ajuns pe Luna.