O toamna de libertate , o toamna de singuratate


Se spune ca o data cu trecerea anilor devenim mai intelepti , sau ca devenim nostalgici . Am auzit ca de cele mai multe ori oamenii regreta lucrurile pe care nu le-au facut . O fata draga mie mi-a spus o data prin clasa a XI-a sa nu imi para rau niciodata pentru lucrurile pe care le-am facut. Poate fi interpretat , dar daca stau bine sa ma gandesc regretele nu fac bine sufletului.
Au trecut mai bine de 16 ani de cand nu am mai avut o toamna atat de libera. In ultimi ani in perioada asta incepeam scoala. Intotdeauna aveam emotii in prima zi a anului . Faptul ca stiam ca toti colegii mei s-au schimbat putin , chiar daca trecuse doar o vara , faptul ca eu crescusem , era ceva ce imi facea inima sa bata in piept.

Toamna insemna sfarsitul vacantei , pentru ca plaja era pustie , padurea incepea sa rugineasca si nu mai puteai sa joci fotbal in pantaloni scurti din cauza frigului.

Mi-am imaginat de atatea ori momentul in care "voi scapa de scoala " si mereu m-am transpus in acest viitor plin de oportunitati. Acum asist din nou la alterarea vacantei dar am ramas fara acel remediu care se numea prima zi de scoala.
Pentru mine granita dintre libertate si singuratate este foarte fina. Atunci cand nu stii ce sa faci cu libertatea iti dai seama ca esti singur.

Anul asta toamna reprezinta un sfarsit mult mai profund decat pana acum. Nu mai sunt baiatul cu ghiozdan in spate , prost si ratacit. Sunt un barbat educat ( atat cat sa nu plictisesc ) cu o minima experienta de viata, cu sete de aventura si cel mai important sunt LIBER. Pentru prima data in viata sunt liber sa imi construiesc viitoarele amintiri.

Toamna anului 2008 inseamna inceputul vietii mele .